Nu e mare şmecherie cu fericirea asta. Aşa cum nu e nici cu trăitul în prezent. Dar trăitul în prezent este cheia pe care puţini au curajul să o învârtă în uşă. Păcat, căci dacă ar face asta, viaţa ar fi uşoară. Şi frumoasă. Şi spontană. Şi plină de oportunităţi. Iar ei ar fi fericiţi. Întocmai cum este viaţa pentru un copil. Te-am făcut curios? Atunci fă-ţi un ceai şi hai să stăm de vorbă. 🙂
Toţi avem impresia că trăim în prezent. Cum altfel, nu? Şi totuşi, de ce se vorbeşte atât de mult despre „a trăi în prezent” când, de la sine înţeles, omul nu poate trăi decât în prezent? Păi pentru că, chiar dacă nu îţi vine să crezi, omul chiar poate orice! :)) Inclusiv să trăiască în trecut, sau în viitor, sau în ambele deodată, numai în prezent nu! Şi chiar o face, magna cum laude.
Râdem, glumim, dar cam acesta este adevărul. Nu toţi trăim în prezent. Majoritatea trăim în trecut şi în viitor, în acelaşi timp, numai în prezent nu. Condiţionaţi de trecut şi preocupaţi de viitor, acţionăm pe baza experienţelor pe care le-am acumulat, în vederea împlinirii viitorului. Acesta nu ar fi un lucru rău, dacă ne-am aminti tot ce am învăţat din trecut, evoluţia noastră şi respectiv, dacă ne-am uita cu încredere la scopurile şi la obiectivele noastre din viitor, mai degrabă decât să privim cu frică la acesta.
Pentru a trăi în prezent este necesar să stai foarte mult de vorbă cu tine însuţi. Să te chestionezi mereu: cine sunt, unde sunt, ce fac, cum mă simt cu privire la ce fac, ce aş dori să fac, cum mă văd peste 1 an (nu, nu-mi dau timp s-o ard aiurea 5 ani, e suficient 1 an). Asta pentru cei începători. Pentru cei avansaţi şi cu mai mult curaj, ideal este să se întrebe aceste lucruri la fiecare pas. Nu, n-o s-o iei razna. Aşa o să pară pentru cei din jur, dar nu o să o iei razna. 🙂
Schimbareaeste un condiment esenţial al vieţii. Poate îţi aminteşti de povestea „Sarea în bucate”. Cam aşa e şi cu schimbarea asta. Mergi cât mergi pe un drum, până ce simţi că ceva nu mai e bine, nu mai e ca la început, ceva s-a schimbat. (Prinzi ideea? Deja ceva s-a schimbat). Şi te trezeşti că eşti la o intersecţie. Ca la orice intersecţie, poţi să mergi înainte, sau să faci dreapta sau stânga, depinde. Exclud ideea că te vei întoarce înapoi, am o oarecare părere despre cititorii mei. 😉
Altfel spus, eşti pus în faţa faptului de a alege. Adică de a face sau nu o schimbare. N-ai de unde să ştii cum va fi dacă vei lua decizia să schimbi ceva. E normal să îţi fie teamă. Dar ghici ce! N-ai de unde să ştii nici cum va fi dacă vei lua decizia să nu schimbi nimic! La asta te-ai gândit? Deci, ar trebui să îţi fie frică în ambele cazuri. Adică să trăieşti o viaţă, în permanenţă cu frica în sânge… Îţi sugerez să te gândeşti de două ori înainte de a alege asta.
Dacă eşti destul de inteligent şi vei reuşi să trăieşti în prezent, acceptând tot (TOT!) ceea ce primeşti ca pe ”lecţia momentului”, încercând să înveţi exact ce e menit a fi învăţat din acel moment, nici măcar nu vei mai avea nevoie de termenul „schimbare”. Aşa cum unii oameni nu au nevoie nici de sare în mâncare. Iar alţii nici de mâncare. (Ştiai că există peste 3000 de oameni în lume care nu beau şi nu mănâncă nimic, nu?)
Nu va mai fi nevoie să faci nici o schimbare, deoarece fiecare acţiune şi decizie a ta va fi luată în funcţie de momentul în care te afli. Cu fiecare pas te vei apropia tot mai mult de cine eşti în sinea ta şi vei găsi echilibrul între ce gândeşti, ce simţi şi ce faci. Cu timpul, nici măcar de planuri şi de autointervievări nu vei mai avea nevoie. Vei fi UNA cu tine însuţi, una cu prezentul, una cu momentul. Vei fi liber şi fericit.
Îmi doresc din suflet să ai curaj, să laşi schimbările să se petreacă şi să reuşeşti să trăieşti cât mai mult în prezent. 🙂