Mă simt binecuvântată pentru că mi-am creat ocazii de a face. Pentru că am avut curaj. Pentru că mi-am pus întrebări. Pentru că am vrut să aflu mai mult. Pentru că nu mi-am dat timp să mă plictisesc. Pentru că am interpretat tot şi toate. Pentru că nu m-am mulţumit. Pentru că am sperat. Pentru că am riscat. Pentru că am iubit. Şi pentru că am trădat. Şi pentru că nu m-am trădat. Pentru că am plâns. Pentru că am şoptit cuvinte fierbinţi la urechi îngheţate. Pentru că am oferit o vorbă bună. Pentru că am ajutat necondiţionat.
Mă simt binecuvântată pentru mama mea. Pentru tatăl meu şi pentru incredibilul meu frate şi minunata mea soră. Şi pentru întreaga mea frumoasă familie. Pentru că ei ştiu, chiar dacă eu nu le spun. Pentru că am vrut să mă cunosc mai bine. Pentru că am crezut mereu că viaţa e mai mult de atât. Pentru că L-am căutat. Şi pentru că îmi vorbeşte. Pentru că mai presus de orice fac, simt.
Mă simt binecuvântată pentru că îmi dau voie. Pentru că mă bucur şi pentru că reuşesc să trăiesc în prezent. Pentru trupul meu. Pentru figura mea. Pentru zâmbet. Pentru că am ştiut dintotdeauna să las să treacă. Pentru copilărimea mea.
Pentru că aud. Pentru că El e cel mai bun prieten al meu. Şi pentru că El mi-a dat muzica. Pentru că am curaj să scriu. Şi pentru că nu-mi pasă. Pentru că m-am ridicat, indiferent de câte ori am căzut. Pentru că gândesc, pentru că simt, pentru că fac, pentru că alerg, pentru că mă trezesc, pentru că mă bucur de somn, pentru că accept tot şi toate şi pentru că am fost deschisă oricând să învăţ şi să cunosc tot mai mult şi mai mult.
Mă simt binecuvântată pentru oamenii pe care i-am cunoscut. Pentru oamenii pe care i-am citit. Pentru oamenii pe care i-am iubit şi i-am uitat. Pentru toţi cei care au intrat şi au ieşit la momentul potrivit. Pentru tot aerul pe care l-am inspirat şi toate suspinele pe care le-am adormit pe pernă, noaptea.
Fericirea stă în noi. Am simţit-o acum prin împlinirea menirii. E ca o confirmare care ne spune că suntem pe drumul cel bun. Fericirea este creată de momente minunate, scurte şi profunde. Ca şi cum ai avea mii de puncte pe o foaie albă, iar la finalul vieţii unim punctele, formăm traseul şi aceasta a fost viaţa noastră în acest trup. Punctele sunt momentele fericite, foaia e framework-ul format din pace, echilibru şi o stare caldă de împlinire.
Mă simt binecuvântată pentru că am simţit să scriu aceste cuvinte.
Mulţumesc.
