Diana Culic (Blog)

Zi de zi, întâlnim oameni despre care spunem că sunt negativi, oameni care par a avea un depozit de săgeți otrăvite în suflet. Oameni cu care dacă discutăm prea mult, ne simțim împovărați de griji și probleme. Genul de persoane care întotdeauna au ceva de obiectat, care ne scot peri albi la orice discuție, care se plâng constant altora. Evident este o hibă și la noi, deoarece dacă am fi perfect ok în interiorul nostru, fără nici o frică sau frustrare, aceste lucruri nu ne-ar afecta deloc, altfel spus am rămâne imuni. Însă nimeni nu e perfect, sau cel puțin eu nu sunt, prin urmare continui să fiu afectată de astfel de persoane.

Impulsul nostru este de a reacționa, astfel stârnind un scandal de proporții sau măcar enervându-ne la maxim din cauza persoanei respective. Acest impuls trebuie însă evitat pe cât de mult se poate, deoarece aceste lucruri nu pot fi contracarate cu negativitate, cu răspunsuri pline de ură și cu nervi din partea celor ce le primesc, căci asta nu ar face decât să mărească depozitul de otravă al celui ce aruncă cu săgeți, și să ne transforme și pe noi înșine în niște aruncători de săgeți otrăvite.

În aceste cazuri, ceea ce ținta, adică noi, trebuie să facă este să se protejeze de acele săgeți prin activarea sau crearea unui scut mentalo-emoțional. Acest scut este creat inițial în gând și enunțat cu voce tare: ”Nimic din ce va face sau va spune persoana X nu mă va afecta”. Apoi ne imaginăm cum în jurul nostru se crează un glob mare, rotund, de jur împrejur. Acest glob poate fi de ce culoare doriți dumneavoastră, al meu personal este dintr-un metal foarte rezistent, dar transparent, de culoare alb-aurie. E foarte glam și fancy ;).

Activând acest scut, săgețile otrăvite ale persoanei cu care urmează să comunicăm nu vor putea ajunge la noi, ele se vor opri în scut. După ce persoana din fața noastră sau de la telefon și-a aruncat toate săgețile disponibile, ne putem imagina cum în locul unde acestea erau depozitate rămâne doar o rană deschisă, însângerată. Așa arată sufletul unei persoane care aruncă negativitate în stânga și în dreapta. Vă puteți imagina câtă durere și suferință există în viața acelei persoane. Instantaneu, ne va cuprinde un sentiment de compasiune și o dorință de a ajuta acea persoană, ceea ce vom și face.

Ne vom imagina că în interiorul scutului nostru avem un furtun mare, care provine din cer și este încărcat cu Lumină densă albă. Această Lumină simbolizează Iubirea, Iertarea și Vindecarea divină. Vom lua capătul acelui furtun, îl vom prinde bine, stabil, și din interiorul globului nostru vom stropi cealaltă persoană cu această lumină, vizualizând zona sufletului cu acele răni provocate de săgețile otrăvite depozitate acolo. Vom vizualiza cum reușim să punem un strat de Lumină peste sufletul însângerat, apoi vom mai adăuga un strat de lumină, apoi altul și tot așa, până când sufletul persoanei respective va fi alb strălucitor. Vom face acest lucru ori de câte ori vom simți că persoana cu care comunicăm sau avem o legătură are săgeți otrăvite să ne ofere.

Ce câștigăm personal prin acest lucru? Păi în primul rând, ne construim calea cea mai sigură spre a putea umbla odată și odată fără nici un scut. Ne construim apărarea de energii negative și de emoții negative prin prevenirea acestora. Apoi, îl ajutăm pe celălalt să se vindece mai repede și astfel, îi creăm lui și întregului mediu o viață mai bună. Cu cât mai puțină otravă în organismele care compun lumea, cu atât mai puțină otravă în lume.

Cu toți suntem otrăviți, într-o măsură mai mică sau mai mare. Motiv pentru care este indicat să ne facem și nouă înșine câte un duș cu Lumină, din când în când ;). Cu siguranță ne-ar prinde bine.

Personal, părinților mei nu le place când le spun că multe din problemele emoționale se trag din copilărie, probabil pentru că se simt împovărați cu niște responsabilități urâte, sau se simt atacați. Însă dacă fiecare părinte ar sta și și-ar analiza propria copilărie, propria istorie cu părinții lui/ei, ar înțelege că nimeni nu învinovățește pe nimeni, ci pur și simplu fiecare avem de lucrat cu trecutul nostru, pentru a ierta, a rupe legături bolnăvicioase, a șterge răul și a face loc iubirii.

Cred că o persoană care tinde către evoluție spirituală nu poate acționa doar într-o direcție, din prezent în viitor, considerând că trecutul este trecut. Din experiența personală a ultimilor 2 ani în care m-au preocupat foarte mult aceste lucruri, am învățat că pacea și echilibrul total nu sunt atribute care vin peste noapte, ci niște elemente pe care le dobândim pe măsură ce facem curățenie în viața noastră interioară. Iar atât timp cât suntem oameni, viața noastră interioară este clădită pe trecutul nostru, trăită în prezent și proiectată asupra viitorului, deci oarecum tridimensională.

Așadar, consider că viitorul va arăta bine dacă prezentul începe să arate tot mai bine. Iar acest prezent nu va arăta niciodată bine dacă doar sperăm că ”mâine va fi mai bine” și nu ne uităm puțin în spate, să vedem de ce ieri n-a fost bine.